Construim cu adevărat locuințele viitorului!
Sunt exact ce vor cere standardele europene!

Uniunea Europeană va introduce noi standarde referitoare la imobilele de locuințe, pentru creșterea calității construcțiilor și a gradului de eficiență energetică al caselor și apartamentelor, reflectat în costuri reduse la utilități.

Pe unii îi sperie ideea acestor obligații, dar pe noi ne bucură, având în vedere că cel mai nou din proiectele noastre, situat în Drumul Gura Caliței nr.100, din sectorul 3, a luat-o înaintea directivelor europene, urmând să asigure pentru toți proprietarii energie electrică din sursă regenerabilă produsă de panouri fotovoltaice individuale, încălzire în pardoseală, pompe de căldură și sisteme de ventilație cu recuperare de căldură.

Pe lista modificărilor care ar urma să fie puse în aplicare și în România începând din 2028 sunt incluse următoarele:

– Toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero începând cu 2028, cu excepția clădirilor noi ocupate, exploatate sau deținute de autoritățile publice, pentru care termenul ar fi anul 2026. Toate clădirile noi ar trebui să fie echipate cu tehnologii solare până în 2028, dacă acest lucru este posibil tehnic și fezabil economic. În cazul clădirilor rezidențiale care fac obiectul unor renovări majore, termenul ar fi anul 2032.

– Clădirile rezidențiale ar trebui să se încadreze cel puțin în clasa de performanță energetică E până în 2030 și D până în 2033, pe o scară de la A la G, litera G corespunzând unei proporții de 15 % care cuprinde clădiri cu cele mai slabe performanțe din parcul imobiliar național al unui stat membru. Clădirile nerezidențiale și publice ar trebui să atingă aceleași standarde până în 2027 și, respectiv, 2030. Îmbunătățirea performanței energetice poate lua forma unor lucrări de izolare sau de îmbunătățire a sistemului de încălzire. Ea ar trebui să fie efectuată atunci când o clădire este vândută sau supusă unei renovări majore sau, pentru clădirile închiriate, atunci când se semnează un nou contract.

– Statele membre UE vor stabili măsurile necesare pentru a atinge aceste obiective în planurile lor naționale de renovare.

– Aceste planuri naționale de renovare ar trebui să includă scheme de sprijin pentru a facilita accesul la granturi și la finanțare. Statele membre vor trebui să creeze puncte de informare gratuite și sisteme de renovare neutre din punctul de vedere al costurilor. Măsurile financiare ar trebui să ofere prime importante pentru renovările substanțiale, în special în cazul clădirilor cu cele mai slabe performanțe, iar gospodăriile vulnerabile ar trebui să beneficieze de granturi și subvenții specifice.

Noile norme nu s-ar aplica în cazul clădirilor-monument, iar țările UE vor putea decide să excludă și: clădirile protejate pentru calități arhitecturale sau istorice speciale, clădirile tehnice, clădirile utilizate temporar, precum și bisericile și lăcașurile de cult. Statele membre vor putea, de asemenea, să introducă o excepție în cazul locuințelor sociale publice, dacă renovările ar determina creșteri ale chiriilor care nu pot fi compensate prin economiile la facturile la energie.

Eurodeputații vor să permită statelor membre să ajusteze noile obiective pentru anumite părți ale parcului lor imobiliar, în funcție de fezabilitatea economică și tehnică a renovărilor și de disponibilitatea forței de muncă calificate.

Toate mențiunile de mai sus fac parte dintr-un proiect de directivă inițiat de Comisia Europeană în decembrie 2021 și inclus în pachetul Fit for 55, unde numărul este o referință la anul 2055. Clădirile din UE ar fi responsabile, potrivit startupcafe.ro, pentru 40% din consumul nostru de energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră, potrivit unor studii invocate de executivul comunitar.